Despre ursi si vanatoare in Tinutul Secuilor 

Controverse in legatura cu protectia ursilor bruni din RO

Multe organizatii de protectia animalelor din intreaga Europa sint ingrijorate de stocul (numarul) ursilor bruni din Carpatii de est ai Romaniei. Impulsul este dat de campania emotionala a unei mici organizatii de protectia naturii. Sint cerute stoparea vinatorii comerciale a ursilor si respectarea conventiei de vinatoare de la Berna.

Szekelyudvarhely, aprilie

Pronuntia numelui locului de mai sus s-ar putea face mai usoara. In romaneste se spune Odorheiu iar sasii transilvani il numesc Odorhellen. Reportajul este din resedinta zonei secuilor, zona montana in Carpatii de est populata proape numai de unguri care, din cauza pretentiei de autonomie a locuitorilor, produce periodic titluri principale in ziare. Totusi urmeaza ceva nu despre politica ci despre urs, sau mai bine: despre politica in ce priveste ursii.

"Geniul Carpatilor"

Sa incepem cu istoria despre Ceausescu. Vechiul cizmar si mare conducator isi schimba cu placere sceptrul cu pusca de vinatoarea pentru a impusca tot ce dovedea barbatia lui. In anii cind domina el au aparut la nord de Odorheiu un rind de casute confortabile de vinatoare, din care "geniul Carpatilor", dupa cum il "alinta" presa, intr-o singura zi putea impusca pina la 10 ursi, si fara macar sa-si murdareasca pantofii, aproape ca intr-un joc pe calculator. "Rangerii" puneau cu o zi inainte cadavre drept momeala iar ursii apareau in grup. Cind, dupa fapta indeplinita, vinatorul sef pleca, se asternea linistea in padure. Atunci numai el si suita lui de apropiati aveau dreptul sa impuste ursul brun (Ursus arctos) - de vinatoare era foarte greu sa vorbesti in asemenea conditii.

Dupa ce dictatorul si singurul ucigas de ursi a avut aceeasi soarta la sfirsitul lui 1989 ca si victimele lui pe patru picioare, ursii au fost numarati; specialistii vorbesc despre o suprapopulatie care pune in pericol oamenii si natura. Aproape 8000 de animale traiau in RO, exact 1185 numai in cantonul Harghita. Acest numar este afirmat de Laszlo Szabo-Szeley - biolog, fotograf, organizator de calatorii si presedintele fundatiei Aves, care s-a dedicat protectiei ursilor.

Masacru de ursi?

In noiembrie 2003 presedintele Aves a trimis o scrisoare alarmanta la ministerul responsabil cu vinatoarea. Acolo a mentionat o scadere dramatica a numarului ursilor, cauzata de metode de vinatoare ilegale si cote de recoltare nerealiste. Mai departe vorbea Szabo-Szeley de practicile corupte ale vinatorilor. Ei ar avea interesul primar sa dea permis de vinatoare strainilor bogati din vest, acestora nepasindu-le de continuitatea ursilor Ursus arctos. Treaba a fost facuta publica, a fost lansata o actiune de stringere de semnaturi "Masacrul ursilor" ( http://www.avestours.ro/ursusarctos/ ) si Szabo-Szeley este, dupa o aparitie televizata, atit admirat cit si urit.

Este acuzatia lui adevarata? Protectorul ursilor, care patruleaza in muntii Harghitei de 30 de ani aproape zilnic, prezinta propriile lui statistici potrivit carora numarul ursilor comunicat oficial este masiv umflat (exagerat). Specialistul responsabil din partea programului pentru protectia carnivorelor mari din Carpati, program coordonat de WWF ( www.clcp.ro ), cunoaste campania Aves si contesta pur si simplu acuzatia de masacru. Dar el admite ca, in ce priveste metodele de vinatoare, ar fi intr-adevar probleme. Putin curios. Un organizator german ofera pe Internet vinatoare "simpla" sau "in grup" a ursilor din RO, sapte zile inclusiv trofeul de vinatoare si tinta garantata pentru 10 100 euro. "Vinatorul obtine blana si craniul preparat", se spune acolo. Cu asemenea preturi se ajunge la profituri de milioane din licentele de vinatoare.

Un supraveghetor care "inchide ochii"

Ce e de facut cind trofeul garantat nu apare in bataia pustii? Noi stam acum de doua ore la marginea unei paduri si asteptam. Nici o urma. Soarele a disparut demult din virfurile brazilor, e frig si oboseala mare ne apasa. Linga noi sta Laszlo Szabo-Szeley, in postura ca un urs, si atipit. Toata ziua ne-a condus prin padurea salbatica montana, mereu in cautarea birloagelor ascunse prin grohotis, muntii Harghita fiind un habitat ideal pentru ursi si unde animalele pot hiberna nederanjate. Printre nenumaratele urme de ursi diferentiem mici si mari. Cea mai mare urma lasata in zapada masoara 18 centimetri latime – dupa parerea expertilor e de la un urs de 300 kilograme. Intunericul se lasa acum si ne gindim la poteca ce duce la masina oprita in urma, fara lanterna prin padurea deasa. In bagaj avem o carte despre ursi cu multe desene scrisa de protectorul ursilor. Una din poze nu ne iese din cap. De vazut e un ranger din Odorheiu care are un ochi acoperit de laba unei ursoaice. Ne pregatim sa plecam fara sa fi vazut un urs la fata.

Poate ar fi fost mai bine sa construim o casa ca a lui Ceausescu pe care dimineata o vizitam si unde ursii clar ca ar fi venit periodic in acord cu rutina lor. Nici un miracol. Aici este pusa hrana ca in timpurile vechi. Cam la 20 de metri de locul de tragere este un gratar de fier plin cu oase de animale drept momeala pentru ursi. Ursus arctos iubeste nu numai mierea ci si cadavrele de animale - nu-i displac. Si asta stiu prea bine vinatorii. In locul asta succesul e garantat chiar si pentru un vinator fara speranta.

Conventia de la Berna despre regulamentele de vinatoare, semnata de asemenea de RO, interzice metodele de felul asta. "Ei nu lasa animalelor nici o sansa", spune Laszlo Szabo-Szeley si ramine in liniste (ofteaza).

Zile mai tirziu il avem in fata pe presedintele asociatiei de vinatoare, primul ministru Nastase. "Sint ursii in pericol, domnule prim ministru?". Nu, spune el, care deja a ucis singur 4 animale. Exista o politica pentru protectia celor 5000 de ursi existenti. Curind are loc in Bucuresti o conferinta internationala de vinatoare si deja e stabilit ca vinatorii din toata lumea i-ar certifica lucrul asta: RO este pentru vinatoarea de ursi cea mai buna tara din lume. Oare ursii tot asa vad?