Ursul carpatin se pregateste sa dispara

Emilian Isaila
Vineri, 11 Februarie 2005

Defrisarile si vinatoarea sint pe cale sa extermine cel mai mare animal salbatic din Romania. Padurarii din Harghita sint “baroni locali”

La aceasta ora, in padurile din Carpati traiesc in jur de 2.510 exemplare de ursi carpatini, comparativ cu aproape 8.000 citi erau inregistrati in anul 1989. Nicolae Ceausescu a vinat circa 4.000 de exemplare in perioada cit a condus tara. Ursul este un animal pe cale de disparitie, vinat de braconieri. Un exemplar valoreaza cam 7.000 de euro pe piata trofeelor. Defrisarile ilegale si vinatoarea pun in pericol echilibrul ecologic, in timp ce padurarii sint adevarati baroni locali. Sint proprietari de pensiuni, de gatere si de masini de teren. Si asta dintr-un salariu de 5 milioane de lei.

Dealurile line coboara spre casele ascunse in iarna. Brazi semeti si rari depun marturie despre bogatia de lemn din tinutul Harghitei. “Pe vremuri, toate dealurile erau acoperite de paduri”, povesteste o femeie intr-o romaneasca stricata. “Pe aici toti vorbesc in maghiara, dar intelegem”. Dorea sa mearga in alt sat, iar simbata nu circula autobuzele, asa ca iesise “la ocazie”. Auzise de defrisarile ilegale si ducea dorul padurilor de altadata. “Altadata” inseamna insa doar acum douazeci de ani.
“Defrisarile au fost facute masiv de Regia Nationala a Padurilor inainte de a fi retrocedate”, spune Laszlo-Szabo Szeley, un important militant ecologist din zona.
“Padurarii din zona sint baroni locali. Toti au pensiuni turistice, doua automobile de teren si au dezvoltat afaceri cu lemn. S-a taiat in prostie. Sint proprietari care, atunci cind si-au recapatat padurile, au intrat in posesia unor terenuri aride”, povesteste Laszlo.
Un copac matur are patru metri cubi de lemn, iar pretul unui metru cub de cherestea este 100 de euro. In aceste conditii, defrisatul padurilor a fost afacerea cu cea mai mare rata de profit din tinutul Harghitei. Fara nici un fel de investitie, din taierea unui copac se obtine de patru ori valoarea salariului mediu pe economie. In judetul Harghita, drujbele sint la mare cautare.
“Suprafata impadurita a Romaniei este, la ora actuala, de 27% din teritoriul tarii. La prima vedere pare mult, dar media europeana este de 32%, iar in Germania procentul de padure din intreaga suprafata este de 37%”, spune ecologistul.

Braconaj legalizat de fostul guvern

“Braconajul a fost legalizat chiar de fostul guvern deoarece Adrian Nastase, in calitatea sa de presedinte de onoare al Asociatiei Generale a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, a promovat prin ordonante guvernamentale genocidul asupra faunei”, se precizeaza intr-un raport al Fundatiei AVES, condusa de ecologistul Laszlo-Szabo Szeley.
“Nu sint vinator. Urasc sa trag cu arma. Eu vinez numai cu aparatul foto. Aceasta vinatoare este mult mai dificila pentru ca trebuie sa ma apropii, iar animalele sa nu ma simta. Cred ca natura trebuie respectata”, spune Laszlo Szabo-Szeley, fotograful ecologist care

“Am deranjat multa lume. Am fost blocat pe un drum forestier si amenintat cu arma de un grup de vinatori”. Laszlo isi aprinde o tigara. Vorbeste precipitat, ca si cum are foarte multe de spus si e presat de timp.

Observator tip Harghita

“In fiecare zi ma duc in padure. Nu am stare. Ceea ce se intimpla e strigator la cer. Ursii sint masacrati fara mila. Exista asa-numitul “Observator tip Harghita”, denumire data de Securitate pe vremea lui Ceausescu. E vorba despre o constructie de dimensiuni mici, cu doua ferestre inguste, ridicata in mijlocul padurii. Inauntru se ascund tragatorii. In fata constructiei este o cusca metalica inchisa, unde se afla un cadavru de animal. O vaca moarta sau un cal. Ursul e atras de mirosul de singe si se apropie. Nu poate scoate cadavrul din cusca inchisa si ramine pe loc ca sa manince. Asa cade in capcana si e ucis cu cruzime de tragatorii ascunsi in cabana”, povesteste Laszlo.
In acest mod, Nicolae Ceausescu a impuscat de-a lungul vremii in jur de 4.000 de ursi. “Este cel mai las mod de a vina. Ursul nu are nici o sansa, e luat ca din oala”, spune fotograful, aprinzindu-si o noua tigara. “Vinatoarea de urs ar trebui sa se faca numai cu glont. Noi am gasit oase de urs ingropate care aveau urme de alice mari. Este un adevarat macel”.
De ce sint ucisi ursii? Nimic mai simplu: un urs mort valoreaza mai mult decit unul viu. “7.000 de euro fac blana si capul unui animal de marime medie”, explica Laszlo. “Numai eu stiu 20 de case care au pe pereti cranii de ursi si unde invitatii stau cu picioarele pe blana animalului”, continua ecologistul.
Intr-un studiu realizat de fundatia AVES se arata ca, “la sfirsitul anilor '80, populatia de ursi din intreaga tara era de 7.780 de exemplare, dintre care 1.185 de exemplare traiau in judetul Harghita. Statisticile dovedesc ca, intr-un singur deceniu, efectivele de ursi
s-au diminuat cu 31a, in 1997 ajungindu-se la un numar 5.366 de exemplare. Statisticile din judetul Harghita sint si mai alarmante. Pina in 1997 au fost exterminati 570 de ursi, iar in 2003 mai erau doar in jur de 250 de exemplare”.

Cotele de recoltare

Ion Tiriac spunea, intr-o emisiune TV, ca vinatorii “nu ucid, ci recolteaza”. Acesta este termenul folosit in limbajul conventional al asociatiilor de vinatoare. Astfel, “pentru sezonul de vinatoare 2003-2004 a fost aprobata, de catre Ministerul Agriculturii, prin Ordinul 668 din 11 septembrie 2003, o cota de recoltare de 74 de exemplare de ursi, ceea ce inseamna 38% din populatia de 250 de exemplare existenta in judetul Harghita. Conform instructiunilor din domeniu, din 10 ursi se poate impusca un singur exemplar”, precizeaza studiul AVES.
Numarul corect in ceea ce priveste “cota de recoltare” se obtine prin numararea exacta a ursilor in locurile de iernare de catre paznicii de vinatoare. De fapt, “ursii sint numarati printr-o estimare din birou”, spune raportul.

Vinatorul fara arma

In restaurantul elegant de la intrarea in orasul Odorheiu Secuiesc, Laszlo se pregateste sa se infrupte dintr-o portie uriasa de ciorba de burta. In regiune, mincarea este un adevarat cult. Ciorbele sint aduse intr-un fel de ligheane din ceramica si au un gust ce aminteste de mincarea bunicii servita dupa slujba de duminica. Ecologistul e imbracat in haine de culoare verde inchis. Daca il vezi de la distanta, aduce cu un vinator care si-a ratacit arma. Laszlo s-a nascut in 1950, in Tirgu-Mures, si s-a stabilit in Odorhei la inceputul anilor '80. Isi cistiga existenta din “bird watching” - organizeaza grupuri turistice de straini pe care le duce in Delta sa urmareasca si sa fotografieze pasarile.
Laszlo Szabo-Szeley este foarte cautat de reporterii straini, care il considera cea mai autorizata voce in materie de protectie a animalelor salbatice. Lobby-ul sau a facut ca trofeele de urs provenite din Romania sa nu mai fie recunoscute si punctate pe plan international.

Vinatoarea care a socat Romania

In perioada 22-23 ianuarie, omul de afaceri Ion Tiriac invita 32 de persoane alese cu grija la o vinatoare de mistreti organizata la Balc. La acest eveniment au participat, printre altii, Adrian Nastase si Ilie Sirbu, fost ministru al agriculturii. Trebuie spus ca Ilie Sirbu a suferit un accident la vinatoare in urma cu un an, fiind impuscat in zona inghinala. Conditiile accidentului au ramas invaluite in mister. In organizarea vinatorii de la Balc au fost implicate 180 de persoane si au fost impuscati 185 de mistreti, dintre care unul a avut colti de 24 de centimetri si a fost revendicat de fostul prim-ministru, Adrian Nastase.

Ilegalitatile care duc la exterminarea ursului carpatin

• Cotele de recoltare sint supraestimate
• Infestarea ursilor prin folosirea de cadavre de animale decedate pentru hranirea acestora
• Folosirea observatoarelor inchise pentru vinarea ursilor
• Vinarea in birlog si goana ursilor in timpul iernii in teritoriile de hibernare
• Administrarea necorespunzatoare a fondurilor de vinatoare
• Specializarea insuficienta a paznicilor de vinatoare. Acestia urmeaza un curs de calificare de numai 30 de zile
• Braconajul
• Masacrarea femelelor gestante toamna si primavara, cind puii sint in birlog
• Capturarea ursilor tineri cu scopul detinerii lor in captivitate.